Mediul de măsurare

Temperatura reflectată (RTC) şi emisivitatea (ε) ar trebui introduse în instrument pentru ca astfel camera dumneavoastră de termoviziune să poată calcula corect temperatura suprafeţei obiectului măsurat.

• în multe aplicaţii practice, temperatura reflectată corespunde temperaturii ambientale
• o setare exactă a emisivităţii este deosebit de importantă atunci când există o diferenţă mare de temperatură între obiectul măsurat şi mediul înconjurător

Fiecare obiect cu o temperatură peste zero absolut (0 Kelvin = -273,15 °C) emite radiaţii în infraroşu. În special obiectele ce prezintă diferenţe mari de temperatură faţă de obiectul măsurat pot afecta măsurătorile în infraroşu ca şi rezultat al propriilor radiaţii. Ar trebui evitate sau ecranate sursele de interferenţă de acest gen oricând este posibil.

• prin ecranarea surselor de interferenţă (de ex. cu pânze sau carton), veţi reduce acest efect negativ asupra măsurări
• dacă efectul sursei de interferenţă nu poate fi îndepărtat, temperatura reflectată nu corespunde cu temperatura ambientală. Un globtermometru sau un radiator Lambert de exemplu, sunt recomandate pentru a măsura radiaţia reflectată în joncţiune cu camera dumneavoastră de termoviziune

Norii

Un cer acoperit cu nori denşi oferă condiţiile de mediu ideale pentru măsurători în infraroşu de exterior, deoarece ecranează obiectul analizat de radiaţia solară şi de “radiaţia cerului rece”.

Precipitaţiile

Precipitaţiile puternice (ploaia, zăpada) pot distorsiona rezultatul măsurărilor. Apa, gheaţa şi zăpada au emisivităţi mari şi nu pot fi penetrate de radiaţia infraroşie. În plus, măsurarea obiectelor umede poate duce la erori de măsurare deoarece suprafaţa obiectului măsurat se răceşte pe măsură ce precipitaţiile se evaporă.

De notat: precipitațiile abundente (ploaie, ninsoare) pot avea efect negativ asupra rezultatului măsurării.

Umiditatea relativă a aerului din mediul ambiental unde se face măsurătoarea ar trebui să fie suficient de scăzută ca să nu apară fenomenul de condensare a aerului (ceaţa) pe obiectul măsurat, pe sticla de protecţie sau pe lentila camerei de termoviziune. Dacă lentila (sau sticla de protecţie) are pe suprafaţa sa condens, o parte din radiaţia în infraroşu ce ajunge la camera de termoviziune nu va fi recepţionată, deoarece radiaţia nu poate pătrunde în întregime apa şi lentilele. Ceaţa extrem de densă poate afecta măsurătoarea, deoarece picăturile de apă nu permit trecerea totală a radiaţiei.
 

Vântul sau curenţii de aer din încăpere pot afecta măsurarea temperaturii cu ajutorul camerei de termoviziune. Ca şi rezultat al schimbului de căldură (a convecţiei), aerul din apropierea suprafeţei are aceeaşi temperatură ca şi obiectul măsurat. Dacă vremea este vânturoasă sau există curenţi de aer, acest strat de aer este “suflat” şi înlocuit de un nou strat de aer ce nu s-a adaptat încă la temperatura obiectului măsurat. Ca rezultat al convecţiei, căldura este îndepărtată de pe obiectul măsurat încălzit sau este absorbită de obiectul măsurat rece până ce temperatura aerului şi suprafaţa obiectului măsurat s-au aclimatizat. Acest efect al schimbului de căldură măreşte diferenţa de temperatură dintre suprafaţa obiectului măsurat şi temperatura ambientală.
 

Unele particule în suspensie cum ar fi praful, funinginea sau fumul, dar şi anumiţi vapori, au o emisivitate mare şi sunt foarte puţin transmisive. Asta înseamnă că pot afecta măsurătoarea deoarece emit propria radiaţie infraroşie către camera de termoviziune. În plus, doar o parte din radiaţia infraroşie a obiectului măsurat poate ajunge la camera de termoviziune, deoarece este dispersată şi absorbită de particulele în suspensie.

Lumina sau iluminarea nu au o importanţă semnificativă asupra măsurătorilor cu camera de termoviziune. Se pot face măsurători în întuneric, deoarece camera de termoviziune măsoară radiaţia în infraroşu cu lungimi mari de undă. Totuşi, anumite surse de lumină emit propria radiaţie în infraroşu şi astfel pot afecta temperatura obiectelor aflate în vecinătate.

• aşadar nu trebuie făcute măsurători în lumină directă sau în apropierea unei surse ce iluminează puternic.
• sursele de lumină rece cum sunt LED-urile sau neoanele nu sunt critice, deoarece acestea convertesc o mare parte din energia utilizată în lumină vizibilă şi nu în radiaţie infraroşie.