Monitorizarea și optimizarea producției de metal și oțel cu instrumentul de măsurare a emisiilor testo 350.

Producția de fier brut
 

Fierul brut este produs prin reducerea (retragerea oxigenului) din minereul de fier într-un furnal sau prin reducerea directă. Cocsul, gazul natural sau cărbunele sunt utilizate ca materiale de reducere.
În procesul de ardere în furnal, minereul preparat (peleți, sinter) și aditivii sunt încărcați în furnal de sus, împreună cu cocsul. Un val de aer cald vine de jos aducând un plus de energie. Amestecul de aer cald și gaze de reducere urcă în direcția opusă față de materiile prime de scufundare și este extras în partea de sus sub formă de gaz ars. Fierul brut lichid se colectează pe podeaua cuptorului împreună cu zgura și este extras în mod regulat și de obicei este transportat la oțelărie pentru prelucrare ulterioară.
Compoziția gazului ars pe parcursul întregului proces este un factor crucial care influențează calitatea arderii în încălzitoarele de aer.

În instalațiile de cocsificare

Instalațiile de cocsificare sunt instalații de rafinare termică pentru cărbune mineral, în care cărbunele este încălzit până la cel puțin 800 °C în distilare uscată, cu excluderea aerului (piroliză). Obiectivul acestei cocsificări este producția de cocs de uz industrial, în special în metalurgie. Cocsul este caracterizat de un conținut foarte mare de carbon (>97 %) și foarte puține componente volatile. În timpul procesului, este produs gaz de cocserie, care este utilizat mai departe. Cărbunele adecvat este distilat uscat („ars”) peste 15 ore într-un cuptor de cocs, apoi transferat la un proces de răcire. Răcirea umedă, care era populară în trecut, a fost în mare parte înlocuită cu răcirea uscată într-un răcitor cu zgură. Aceasta permite recuperarea căldurii printr-un boiler de recuperare a căldurii și o reducere a emisiilor de agenți poluanți.
 

Agenții de poluare relevanți care apar în producția de cocs sunt, pe lângă praf, în primul rând SO₂, NO_x, CO și compuși organici. În ceea ce privește valorile limită permise, gazele de evacuare sunt supuse anumitor valori limită, iar compoziția acestora permite tragerea unor concluzii privind monitorizarea și optimizarea procesului de producție.

 

Producția de fier brut
 

Cu instrumentul de măsurare a emisiilor testo 350, componentele monoxid de carbon (CO) și dioxid de carbon (CO₂) pot fi determinate rapid și ușor. Măsurarea este realizată la ieșirea gazului de ardere după recipientul de colectare a prafului, în tirajul furnalului ca o variabilă de comandă pentru funcționarea cuptorului și în aval înaintea recipientului de colectare a prafului pentru echilibrarea instalației.
Testo 350 poate fi poziționat suplimentar pentru a preveni pericolul de incendiu în recipientul de colectare a prafului CO, folosind o măsurătoare.

În instalațiile de cocsificare
 

În cadrul procesului de producere a cocsului, testo 350 poate fi utilizat pentru a măsura SO₂, NO_x (suma dintre NO și NO₂), CO și O₂. Instrumentul de măsurare a emisiilor are șase sloturi și poate folosi cinci senzori de gaz în plus față de O₂. Deoarece valoarea CO din furnal oferă informații despre eficiența arderii cuptorului, acesta este unul dintre parametrii măsurați cel mai frecvent. Se pot ajunge aici la concentrații de CO de 50.000 ppm, care pot fi măsurate folosind testo 350 și o diluție optim integrabilă.